În ultimele 2 săptămâni am fost practic asaltaţi de 2 subiecte,
majore. Asaltaţi, în sensul că mass-media numai despre asta discuta.
Aşa că, să le luăm pe rând (aici, rândul fiind complet subiectiv) şi să
discutăm.
Bileţelul
Primul pe ordinea zilei şi, de altfel, cel mai important (privind România, pe străini îi doare-n-cur) este bileţelul.
Deci,
să luăm lucrurile pe rând. Blonda (Elena Udrea) îşi aminteşte, ca în
bancurile cu blonde, de un bileţel. De culoare pastelată, probabil (şi
aici se cam ridică semne de întrebare, de ce, discutăm mai încolo) roz
sau galben. Bun, acum, bileţelul ca bileţelul, dar eu cu cine
vot…staţi un pic, aia era altă piesă. Se zice că acel bileţel îi era
adresat lui Traian (ăla simpatic, pe nume Traian Băsescu, funcţionar
public, nu-i decât micuţul PREŞEDINTE al României). Bileţelul a fost
compus de Călin (Popescu Tăriceanu, tot funcţionar public, e decât
Primul Ministru al României, deh, bugetar, salariu mic ). Călin îl ruga
pe Traian să intervină la parchet în favoarea lui Dinu (Patriciu, om de
afaceri, bogat, mare susţinător al alianţei D.A.). Bun, până acum mare
căcat nu e, Primul Ministru al unei ţări îi cere Preşedintelui
aceleiaşi ţări să influenţeze Justiţia, conform clasicului nepotism al
societăţii noastre, atât de bine descris de către Caragiale.
Problema
apare atunci când aflăm vârsta bileţelului. Un pic peste 2 ani. Hopa.
Deci, Băsescu a ţinut bileţelul ascuns timp de 2 ani, că deh,
integrarea, U.E., consideraţiuni.
Blonda îşi aduce aminte, începe
cearta între Traian şi Călin, Dinu rămâne undeva pe dinafară. Şi uite
aşa, cei mai puternici 2 oameni dintr-un stat aruncă cu căcat unul în
celălalt fără nicio problemă. Să reamintesc că între aceştia ar trebui
să fie înţelegere şi pace, având în vedere că ei iau cele mai
importante decizii privind viitorul nostru? Sau nu e nevoie?
Mai
departe, Traian cere demisia lui Călin, cea cu care Călin l-a mai
ameninţat pe Traian de vreo 2, 3 ori. Dar Călin nu vrea, domn’e, şi
pace.
Opoziţia cere demisia lui Traian (funcţionar public modest,
PREŞEDINTELE ţării) pe baza acestui bileţel, aducând acuzaţii peste
acuzaţii, cum că Traian e complice fiindcă a ascuns biletul tot acest
timp, cu toate că nu a ţinut cont de el, că bla bla şi bla bla, doar e
opoziţia.
Blonda rămâne blondă, ea doar a aprins fitilul. Explozia s-a produs, pe ea n-o mai interesează urmările.
Dinu, din fericire, tot acuzat rămâne.
Acum
vine partea cea mai frumoasă şi mai şocantă. Bileţelul nu e pe
nicăieri. Ta-daaaam. Elena ştie că l-a văzut, dar nu ştie unde se află,
Traian nu-şi aduce aminte pe unde, bileţelul ia-l de unde nu-i. Iată,
aşadar, o nouă interpretare a piesei "O scrisoare pierdută", poate cea
mai reuşită de până acum.
Toate ca toate, dar curând voi avea şi eu carte de alegător. Eu cu cine votez?
Bran
Auzeam
acum vreo 2 zile la ştiri cum că, Castelul Bran s-a vândut unor
americani. Citeam acu vreo 2 săptămâni că s-ar fi vândut lui
Abramovici . Acum, la ştiri, ăştia ziceau că nu s-a vândut, domn’e, ce
vorbeşte lumea prostii.
Şi aici mă apucă nervii. Cum îşi permit stimabilii noştri guvernanţi să vândă
din patrimoniul României
doar ca să-şi umple ei buzunarele din comision? Păi istoria nu mai
contează, domnilor? Hai să-i vindem şi coaiele lui Vlad Ţepeş, că iese
comision mare şi ne umflăm buzunarele. Păi nu le-ar fi nene ruşine? Ei
nu se gândesc, că odată vândut castelul, proprietarul poate face ce
vrea muşchiu’ lui cu el? Adică să-l dărâme, să scrie pe ziduri "muie
băsescu" cu litere roz, să profaneze istoria neamului nostru cum
doreşte? Trist, foarte trist ce se întâmplă la noi în ţară. Aşa, hai să
vindem şi
Sarmizegetusa , ce dracu.